Secretul din adancuri

Secretul din adancuri
In indelungata devenire a unei roci sedimentare, un rol aparte este jucat de procesele de diageneza in care se regasesc transformarile fizice, chimice sau biologice, inregistrate de un sediment dupa depunerea si litificarea sa(transformarea in roca). Modificarile astfel rezultate pot fi profunde desi ele se petrec totusi la temperaturi si presiuni scazute.(cele la temperaturi si presiuni ridicate revin metammorfismului),modificand, uneori, textura si chiar mineralogia sedimentului sau rocii sedimentare in discutie.

Dintre procesele diagenetice se pot mentiona:compactarea, reclistarizarea, dizolvarea, cimentarea,substituirea mineralelor,bioturbatia(deranjarea sedimentului de catre vietuitoare) etc.

O serie de procese diagenetice sunt benefice in formarea si/sau acumularea unor substante minerale utile, titeiul si gazele naturale fiind exemplele cele mai elocvente.

O exemplificare extrem de sugestiva a putut fi observata in ultimii ani la Husnicioara, in Mehedinti, in imediata vecinatate rasariteana a orasului Drobeta Turnu Severin.Acolo se afla unul dintre marile cariere de carbune ale Olteniei, aflate in exploatare de cateva decenii. La fel ca si alte cariere similare din regiune, reprezinta un exemplu  foarte elocvent de modificare antropogena radicala a reliefului.Anual, frontul carierei avanseaza, lasand in urma halde de steril care sunt stabilizate progresiv prin impaduriri si reincadrate pe cat…. posibil in ambianta naturala a zonei.

Lignitul, acest carbune inferior exploatat aici, este destinat arderii in termocentrale, in vederea obtinerii energiei electice. Chiar daca nu exceleaza prin putere calorica deosebit de inalta, rezervele considerabile aflate in zacamant compenseaza acest neajuns.

Oase si plante in adancuri

Cariera ofera un excelent prilej de studiu geologic. Frontul, intins pe cativa km., sectioneaza strate de roci detritice intre care se incadreaza si nivelurile cu lignit, mai multe la numar. Cel mai important dintre ele este, insa, fara indoiala, asa-numitul „strat IV” care constituie obiectivul exploararii. Pentru cei care au rabdarea si perseverenta sa le desluseasca mesajul, rocile de la Hunicioara au ceva de aratat. De pilda, faptul ca acest carbune nu este deosebit de „batran”. Dovada o constituie fosilele care se intalnesc, din vreme in vreme, in aceste roci sedimentare:  De regula moluste si plante, dar si oase si dinti ale unor mamifere ierbivore mari, disparute din faunele Terrei. Astfel, recent, deasupra stratului principal de carbune a fost descoperit un dinte de mastodont, atribuit speciei Mamut borsoni, reprezentant al grupului asa-numitilor zigodonti, la care molarii aveau tuberculi aliniati sub forma unor creste taietoare.

Secretul din adancuri