Pasari rapitoare nocturne
Bufnite, Cucuvele, Huhurezi, Ciufi
Bufnitele fantomele noptii – Strigiformele sunt pasari de prada active mai ales noaptea, sunt carivore, hranindu-se cu insecte, pesti, broaste,pasari si mamifere mici, in special rozatoare.Cele mai multe specii au dimensiuni medii , iar corpul este acoperit cu un penaj matasos.
Capul lat, rotund sau in forma de inima are in jurul ochilor mari , imobili cate o rozeta de pene care le confera un aspect straniu. Vizibilitatea si auzul sunt exceptionale. Aspectul penajului este asemanator la cele 2 sexe, dar femelele sunt ceva mai mari decat masculii. Cuibaresc in scorburi, femela depunand in general intre 2-7 oua rotunde si albe. Cele 2 familii care alcatuiesc acest ordin omogen sunt diferite ca numar de specii, Tytonidele grupand doar 14, in timp ce Strigidele au 160 de membri. Multe dintre acestea au o arie de raspandire destul de larga. La noi in tara sunt cunoscute 10 specii.
Prin ochii enormi, galbeni, ce ard in intuneric, ochi ce privesc inainte, nu in laturi ca la restul pasarilor – deoarece sunt asezati in fata, ca la om, in mijlocul obrajilor(…) prin pozitia aparte a penelor pe capetele lor mari, precum si prin traiul lor in locuri izolate (…), in sfarsit, prin cantecul vaietat sau rasul – huhuitul- ce poate rasuna uneori lugubru in noapte, prin toate aestea grupul a inspirat teama nu numai micilor mamifere si pasarilor (din care se infrupta), ci si omului.
Pasarea sacra a Athenei?
Bufnitele – fantomele noptii
Athena, fiica lui Zeus – parintele tuturor zeilor si al oamenilor in Grecia antica – a fost una dintre cele mai venerate zeite. Aparuta dupa legenda, in capul tatalui sau, complet imbracata si purtand o armura stralucitoare, aceasta zeita fecioara in cinstea careia atenienii, protejatii sai au ridicat Parthenonul. Simbolurile sacre ale Athenei , zeita intelepciunii, au fost maslinul, „cel vesnic roditor” si o pasare a noptii. Era oare aceasta, cucuveaua sau bufnita? Este o intrebare la care e greu sa raspunzi deoarece ambele traiau in Grecia Antica, ambelesunt rapitoare nocturne si au un comportament destul de asemanator; insa dincolo de toate acestea cele doua fac parte din specii diferite, ….lucru evident daca tinem cont de aspect si de dimensiuni.Sunt pasari rivale, scria Aristotel, marele filozof si zoolog nascut la Stagira.
Bufnita sau Buhna
La bufnita toate denumirile folosite pe teritoriul romanesc, destule la numar, incep cu „bu”; asadar sunt onomatopeice, generate de sunetul care-l scotea pasarea, un „bu-huhu” care se aude de la mai bine de un kilometru. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul cucuvelei, zecile de variante ale numelui pornind de la „cu-cu-veau”, strigatul caracteristic, considerat, fara vreun temei anume, lugubru.
Catre seara cand se stinge soarele si incoltesc in vecia cerurilor enigmatele stele, tu (cucuveaua) te arati pe neasteptate, scuturandu-ti drumul dintre doua turle, cu zborul tau moale, pitit intre undele de umbraq si-l sperii. Omul te dusmaneste si pentru ca nu primesti nicio potrivire cu el, maica sihastra, ascunsa intre zidurile vechi, prietena cu stafia si strigoiul si stransa intr-o lume a ta, intr bufnite si lilieci cu aripi de piele. El crede, omul, ca-l vrajesti a moarte, pe cand tu numai il dispretuiesti.
Tudor Arghezi, Pagini din trecut.
Apectul bufnitei este caracteristic cu fata aproape rotunda, intunecata,dominata de ochii mari si expresivi, de un galben-portocaliu, inconjurati de cate o rozeta de pene. De o parte si de alta a capului se afla cele 2 urechi negricioase, inalte de 6-9 centimetrii., intotdeauna in pozitie verticala la mascul. Femela si masculul au un penaj asemanator: spatele aripile si coada sunt de un castaniu roscatcu dungi verticale negre iar burta e mai inchisa la culoare, fiecare pana avand o dunga transversala intunecata.Anvergura aripilor este considerabila, masurrand intre 160 si 190 centimetrii. Femela este de regula mai mare decat masculul, la talie dar si la greutate cantarind aproape cu un kilogram si jumatate mai mult decat acesta.
