Scrisoare catre romani – Nu scriu aceste randuri cu scopul de a-l blama pe unul sau pe altul, de a face un protest galagios sau de a scandal opinii politice. Vreau doar sa va provoc la un exercitiu de gandire si de, sper eu, constientizare.
Nu sunt un mic geniu, nu sunt un exemplu de disciplina si educatie de inalta clasa. Sunt un om cat se poate de normal, educat la scoala din cartier, care a facut un liceu cat se poate de normal, care a urmat o facultate. De prima m-am lasat dupa un an, nu era un domeniu care sa ma atraga, pe vremea aceea. A doua facultate am facut-o cu pasiune si dedicatie, nu pentru ca trebuie, ci pentru ca am reusit sa gasesc acel lucru in viata asta care sa ma pasioneze.
Timp de 4 ani am mers la cursuri si am reusti sa termin printre primii in anul meu, mi-am dat si licenta.
Licenta este una dintre cele mai frumoase povesti de-ale mele. De ce? Pentru ca este una dintre putinele dati in care munca pelungita s-a transformat cu succes in rezultate palpabile, si asta destul de rapid: am finalizat o facultate de 4 ani, am obtinut o diploma de inginer si am realizat o lucrare, despre care pot spune ca sunt mandra, fiind in totalitate rezultatul muncii mele. Am lucrat vre-un an pentru lucrarea aceea. Nu am copiat nicio pagina, fiecare cuvintel scris acolo este tiparit de manuta mea. Chiar si citatele. Nu le-am luat cu copy-paste.
In toamna m-am angajat. Mi-am depus o groaza de CV-uri, m-am dus la interviuri. Pentru jobul actual cred ca am mers la cel putin 3 interviuri, cu teste eliminatorii, de personalitate si psihologie, etc. Am trecut, am inceput munca, am un salariu bunicel pentru Romania, dar fireste mult mai mic decat omologii mei din alte tari. Cum se intampla de obicei.
Vorbesc fluent si corect 2 limbi straine, si nici cu limba romana nu stau prea rau. Pentru ca trebuie, nu am nicio sansa de comunicare altfel. Nu am nicio sansa sa evoluez altfel.
Si uite asa am ajuns la motivul dorintei mele de schimbare: de ce eu, care stau si muncesc cat unul din –Austria sa zicem – castig un salariu de cel putin 4-5 ori mai mic? Dar de ce trebuie eu sa “dau bani” cand ma duc la medic, cand platesc taxe la casa de asigurari? Si de ce platesc o suma exorbitanta pentru taxe de strazi/autostrazi/infrastructura, dar nu exista vreo strada fara gropi prin tara?
Scrisoare catre romani
Insa problema pe care mi-o pun cel mai des este urmatoarea:
Cum au ajuns niste prapaditi si inculti sa ne reprezinte si, mai ales, sa ne conduca? Cum este posibil ca un politician, care iese si vorbeste in fata lumii, sa nu stie sa vobeasca limba romana corect? Cand a devenit acceptabil in lumea asta ca politicienii sa se insulte si sa folosesca un limbaj plin de injurii in public, la televizor, la radio? De ce continuam sa alegem niste oameni ca ei sa ia decizii pentru noi? Este imposibil de inteles, pentru mine, de ce nu este obligatoriu sa ai un nivel de educatie foarte ridicat pentru a fi politician, asadar reprezentat al unui popor.
Voi v-ati lasa copii sa invete la o scoala unde toti profesorii au 4 clase? Este echivalentul a ceea ce facem noi acum: lasam o gloata de oameni needucati, lipsiti de orice urma de bun simt, conduita si bune maniere sa ne reprezinte. Si astea sunt doar aspect superficiale, pentru ca nu am inceput inca sa discutam despre expertiza fiecaruia in domeniul in care activeaza. Asta este imaginea noastra in lume. Suntem o tara de Neanderthalieni, care abia au iesit din pestera, si vor drepturi si putere. Pentru ca asta sunt cei care vorbesc pentru noi.
Scrisoare catre romani
Cati dintre voi ati iesit din tara, si ati fost priviti ca niste hoti ordinari, sau ca niste oameni care inca traiesc in case facute din paie? Eu am fost, si stiu de ce. Si vreau sa schimb asta, si se poate.
Sunt tanara si vreau sa schimb lumea. Este idealist, este naiv, este de-a dreptul stupid. Dar vreau un viitor mai bun: vreau educatie buna pentru copii pe care ii voi avea, fara sa platesc jumatate din salariu pe meditatii. Vreau sa traiesc intr-o tara unde poti sa te plimbi fara sa iti bagi masina in service dupa fiecare iesire. Vreau sa vad pentru ce platesc taxele pe care le platesc.
Vreau sa ma uit in ochii mamei mele si sa ii pot spune ca muncesc si traiesc bine, ca ma descuc si ca am ce sa pun pe masa. Si vreau ca si ea sa imi poata spune acelasi lucru, atunci cand va iesi la pensie. Cel mai mult, imi doresc sa traiesc intr-o Romanie in care munca mea este la fel de valoroasa si de bine platita ca in orice alta tara din UE. O Romanie in care copii sa isi doreasca sa sa ajunga bine in viata asta folosindu-si capul, nu corpul si muschii, nu sexualitatea. Pentru ca o tara unde, pentru un elev de clasa a 12, este mai important programul de sala, decat cel de invatat, este o tara sortita esecului.
Constientizati cum si de ce am ajuns unde am ajuns. Constientizati ca schimbarea nu vine de una singura, asa, pentru ca a nimerit sa se plimbe prin Romania. Vine cand va hotarati voi sa o aduceti. Si va rog, aduceti-o, acum, inainte sa ne intoarcem la sisteme de valori si politici care ar trebui sa nu mai existe in Romania de vreo 25 de ani…
Adriana
Adriana draga,ai scris f. frumos, miscator chiar. Si mai ales un continut plin de adevar si mobilizator.Am citi-o integral. Cand am ajuns la final, vad ca azi 12.XII.2018 exista doar un singur comentator (Jhon noiembrie 15, 2014 at 3:40 pm) si asta dupa ata amar de timp.
Nu pot uita ca si eu am dorit candava toate astea dar, intr-o buna zi – un actor prezenta ceva de genul (il reproduc din memorie): < tanarul (absolvent) ajunge la noul sau loc de munca si acolo "directorul" il chestiona f. serios si aparent preocupat :
– ia spune tinere: ce zici ca stii sa faci ?
– Atunci plin de elan si entuziasm (tineresc) acesta ia raspuns hotarat ce stie …"… sa faca costume…. ….etc."
Atunci, Directorul l-a chemat la el pe …maistrul dela Sectia… caruia ia spus taios :
– uite…, tanarul nostru coleg ….repartizat la noi… Ia-l la dumneta si dai de lucru… si – nu uita sa vii si sa-mi "raportezi" ce-ai facut?
Revenind la Director, maistrul raporta:
Stiti, … "deocamdata" , i-am dat sa "coasa butonierele" la sectia "Costume" dar mai tarziu, ….
Au trecut anii si – intamplarea a facut ca Directorul sa-l reintalneasca pe de-acum fostul "tanar" absolvent si recunoscandu-l , l-a intrebat:
– Ei …., Ce mai faci ? Cum mrrge treaba ?
Acesta, garbovit dar nu doar…., i-a raspuns " sec, tremurand si cu supunere: " Cos "Butoniere ! "
Adriana draga, nu-mi aduc aminte anul in care am ascultat povestea relatata de actorul interpret atunci prezentata , culmea , la capitolul "umor" si nici numele lui. Era insa de bune seama, tragic.
De ce mi-am amintit deaceasta poveste citindu-ti scrisoarea ??
Cand am terminat o Facultate – si nu tocmai rau, cand am ajuns " in productie" – asta era termenul consacrat al "iepocii de aur", Directorul , la prezentarea mea mi-a spus: ….
-Bine, tovarase inginer, …pentru inceput mergeti dvs. la
Dupa ceva ani, intr-o deplasare …. aveam sa-mi intalnesc un fost coleg de care ma despartisem in anul IV pentruca el „pierduse” anul. Il remarcasem dupa un anume stereotip f. frecvent utilizat si-l citez:”Tactica si strategia Partidului… , tovarasul …. etc.”
Ei bine, numai dupa o scurta /minima perioada, acesta era deja un Director de institutie, avea o „retributie „(salariu) pe masura, primise deaj un apartament in orasul …F…… s.a.m.d.Insa, raportul intre salariul lui de Director si al meu de inginer, era doar de 1 la 6,5 …nu ca astazi la diferitele nivele si / sau categorii… de exemplu 1: 20 si chiar si mai „obrasnic”.Atunci, se spunea: raportul este stabilit dupa importanta sociala a muncii prestate . (Sic!)
A venit anul 1989, lucram chiar in ” buricul Bucurestiului ” ( scuze pentru expresia neacademica) si, am vazut ce si cum s-au desfasurat ostilitatile ; ….A urmat si vremea filmului :
Au mai trecut alti 30 de ani iata, (ani noi, nu ? , de post 1989 !), …nu mai cos butoniere, sunt deja un pensionar de ceva ani buni…
Te asigur ca n-am lipsit niciodata dela vot si mai ales, n-am votat cum se spune eronat si de f. multe ori: „ca batranii”.Adaug insa: a vota, este si o datorie cetateneasca – dar si de constiinta ! Aici sunt multe de adaugat dar pot spune doar atat:
– in sectiile de votare, de obicei sunt deja „oameni consacrati ” si care in locul absentilor, pot vota dumnealor.
– falsificarea votului este mult mai facila daca la vot vin cu mult ma putini decat in Listele de vot !Asa a iesit actuala majoritate care de fapt este doar o majoritate dintr-o minoritate ce s-a prezentat la vot.Altfel spus ? 46,5 % din doar 18 % prezenti la vot. Asta e „Democratie” cea acum mult clamata.
Iarta-ma, dar trebuie sa-ti marturisec ca – la sectiile de votare ( ca si la „Comentariile” facute pe tema scrisorii dumneavoastra excelente , nu prea sunt prezenti tinerii internauti ori daca ar fi fost,….
Daca sunt la vot – sunt de buna seama doar cei care sunt iata de … ~ 30 de ani atat in Guvern cat si Parlamente – cel national sau european, dar mai ales in structurile locale de putere si/sau administrative mai ales. Fripturisti, profitori, … si arareori altfel de constiinte.
Daca erau la vot si au votat stramb/prost si varstnicii ? Este posibil, este normal : un proverb evreiesc spunea : „altefel vorbeste un om cu bani in buzunar fata de cel fara bani !Avem si noi unul: Scul plin sta mereu in picioare .
Problema este ca „masa critica necesara progresului social – tineretul” a lipsit si continua sa lipseasca inca, din pacate si asta dupa cei 30 de ani amintiti.Perspectiva ? Ramane de vazut ! Personal ? Nu sunt deloc optimist, nu vad motivatie …
Dar, fiindca am fost tanar, am apucat 1989 cu „regizori ” gen – sergiu nicolaescu si nu numai.
in decembrie 1989, o grupa de cca 20 de salariati, a fost organizat condusa de catre un comunist….iar in sediul de partid de sector… bucurestean, se stia deja ca va fi ….. „ceva” si, da, a cazut Conducatorul Suprem de Partid si de Stat ce repede a fost executat. De ce ? Unde-i sunt acolitii oare ?
Azi, ca pensionar, imi duc zilele cu „faramitura ” numita impropriu „pensie” timp in care cei numiti in Scrisoarea Dvs. au pensiile nesimtite deja asigurate inca inainte de a implini si varsta de pensionare ….
Ma lasa asta sa am vreo speranta ?
Eu am invatat Istoria Romaniei dupa un manual unic, scris atunci de catre Mihai Roler , manual care se poate cred consulta si astazi intr-o biblioteca care se respecta si despre care istoricii n-au comentat-o din cate stiu.
Va doresc ceace va doriti voi , tuturor celor ce-i semanati dar si actionati democratic. Democratia este scumpa, trebuie aparata clipa de clipa, altfel, dictaturile mai toate sau instaurat la putere, democratic sa stiti ! 12.XII.2018
Asta e România pe care noi am clădit-o. Românii nu vor schimbare, doar gura e de ei. Dacă într-adevăr ar dori-o ar ieși în stradă (și nu doar în timpul alegerilor, instigați de fel și fel de partide).